Dr Laura Popescu

Sanătatea în realitate vă privește! Rămâneți sănătoși!


Leave a comment

TIMP LIBER- SCOȚIA, ȚARA EROILOR NEÎNFRICAȚI

E timp liber și începe să-ți fugă gândul la ce să faci.

Hai să vă dau o idee de concediu. Cine știe , poate se lipește de voi. Ce ziceți de Scoția?

Dacă vreți să vă faceți o imagine despre Scoția, trebuie să mergeți neapărat până acolo. E nevoie de un concediu de o săptămână.

Puteți începe primul pas de acasă, vizionând filmul Braveheart, filmul care a luat mai multe premii Oscar în 1996. E un film de excepție, țineți-l minte…… dar ca un sfat, să știți că trebuie neapărat să-l revedeți după ce vedeți Scoția. Intensitatea emoțiilor crește exponențial după ce începi să le înțelegi cultura și preocupările, acolo, la  fața locului.

Scoțienii au darul de a te face să te simți, incredibil de rapid, unul de-al lor. Să rezonezi cu vibrația excelentă pe care cu mândrie o emană fiecare localnic, îndată ce te simt turist. Parcă grecii erau gazdele extraordinare știute până acum dar scoțienii excelează. O fi ceva în aer? O fi din cauza că sunt celți? Poate avem ceva comun noi, urmașii dacilor și ei, urmașii celților. Două neamuri antice, neînfricate! Ei, au rămas așa și azi! Poate atitudinea lor extrem de pozitivă? Poate  patriotismul lor care emană prin fiecare por, fără a fi extremiști.

Știați că și-au ales drept simbol național floarea de ciulin? Acea floare de câmp de culoare roșu-purpuriu, cu frunze păroase și ghimpi, floare de care nu prea iți vine să te apropii și să o culegi? Legenda spune că ciulinii au rămas loiali Scoției și au îngreunat întotdeauna înaintarea cotropitorilor englezi, rănindu-i la picioare și apărând în acest mod natural granițele țării. Floarea de ciulin a fost preluată ca simbol de independență și identitate la rang regal chiar de monarhia scoțiană din Edinburgh.

Scotia, Zidul lui Hadrian, fort Vercovicium 15

Parcă este o perspectivă nouă pentru noi, nu găsiți?… Voievozii noștri au ales de pildă lalelele, cum se vede în arhitectura stilului Brâncovenesc. Dar o lalea este fragilă, parcă născută să fie nobilă. Englezii au ales trandafirul, galezii narcisa iar francezii crinul. Dar la ciulin cine s-ar fi gândit? Mă inchin în fața voastră dacă ați considerat-o floare nobilă din fașă…. de la primul mugure mijit din pajiște.

În biserica în care se încoronau regii Scoției, “barbarii” au dau dovadă de un bun gust și rafinament greu de imaginat până nu vezi o vezi. Credeam ca Biserica din Toledo este în top în ce privește decorarea și motivele din interior. Cea de aici are  însă o frumusețe aparte. Cupola este cu o arhitectură absolut originală, ieșită din tipare,  sub formă de coroană iar interiorul nu are două decorațiuni identice. Puteți verifica dacă sunteți suspicioși. Toate sunt unicate deși 90% dintre ele reprezintă simfonia dedicată florii de ciulin. Iar orga… și acum mi se face pielea găinii de emoție când îmi amintesc cum vibrau acele sunete ale muzicii de slujba de cununie religioasă. În clipele alea se rupe orice legătură cu cotidianul și faci un salt instantaneu în altă dimensiune. Una purificată de lumina filtrată prin vitralii generoase, basoreliefuri, arcade gotice, umbre estompate, efigii, sunetele armonice emise de orgă. Timpul se oprește și senzația de  beatitudine care te cuprinde pare să dăinuiască. Plutești pe undele sonore ale acelei muzici.

Catedrala incoronarii regilor Scotiei 01 Catedrala incoronarii regilor Scotiei 02 Scotia, Edinburgh - catedrala incoronarii monarhilor 01 Catedrala incoronarii regilor Scotiei 03

În Edinburgh pare că totul a fost prins într-o buclă atemporală, țintuit captiv în misterul evului mediu. Clădirile sunt toate cenușii iar străduțele foarte înguste, uneori simple culoare de trecere, chiar în trepte interminabile, te introduc rapid în atmosfera stranie, tulbure parcă. Imaginația o ia la plimbare și inima începe să palpite mai cu elan. Sherlock Holmes te poate privi din orice colț și tu nici nu ști că ai trecut pe lângă el. Conan Doyle a îndrăgit atât de mult Edinburgh-ul încât s-a căsătorit aici.

Peisaj Catedrala incoronarii regilor Scotiei 01

De la Catedrala încoronării drumul pietruit cu piatră cubică tocită de timp, urcă direct spre Castelul Edinburgh.

În timpul verii, mai precis în august, aici totul devine efervescent, gălăgios, atractiv. Se suprapun două mari evenimente care atrag turiștii de absolut toate vârstele, precum lumina becului, fluturii. Festivalul Fringe în care totul este permis: teatru de stradă, dansuri, recital de poezii, scamatorii, saltimbanci, comedianți, comerț stradal al micilor meșteșugari, reclame strigate pe stradă prin propria voce sau porta-voce, statui umane, lupte cu săbii între cavaleri, pantomimă, curse de alergare, fotografii la minut, parada domnițelor, parada cavalerilor, fetițe de 3-7 ani îmbracate în rochii de prințese autentice, cu atitudine și reverențe pe măsură, baloane, cântăreți amatori în spectacole de karaoke sau pur și simplu improvizate, ad-hoc, că așa îi spune inima unui extrovertit; cântece din cimpoaie la aproape fiecare colț de stradă, formație de cimpoieri care cântă al naibii de vesel iar lumea se oprește să danseze ritmatele dansuri scoțiene.

Tot ce vrei și  ce nu vrei! O hărmălaie care are darul extraordinar de a te binedispune chiar dacă erai cumva un posac.

La intrarea în Castel, de-o parte și de alta a porții, stau de veghe două statui a doi eroi naționali, adevarate legende ale Scoției. În stânga, Regele Robert de Bruce iar în dreapta, William Wallace, eroul plebeu care a mobilizat prin curajul lui toți scoțienii si au adus prima dată independența Scoției față de Anglia.20100808_0230

Nu poate exista nici un loc mai potrivit decât curtea exterioară din fața intrării în Castel pentru organizarea fenomenalului festival TATOO, parada militară a soldaților scoțieni și a invitații străini, în care spectatorii descoperă o fațetă nouă a fanfarelor militare. Spectatorii devin instantaneu fani fiind cuceriți definitiv de combinația excelentă și bine gandita, adevarat marketing de armata, intre sobrietate, loialitate, cascadorii, umor, ritm, divertisment. Cimpoieri, trompetiști, toboșari, talgere, corn, tromboniști si soliști cântă, defilează, dau onoruri oficialităților din tribune, apoi se dezlănțuite cu foarte mult bun gust. Noi am prins Tatoo-ul în care au defilat scoțienii, englezii, americanii, trupele Gurka, trupele arabe de cavalerie, fanfara poloneză, politiștii motocicliști care au făcut și cascadorii care te țineau la un voltaj de 380V.

Scotia, Edinburgh, TATOO 01

Odată intrat în castel, acesta poate părea un pic auster, doar a fost o fortăreață! Respiri un aer care dezvăluie cultul pentru eroii neamului. Vezi tunuri de aparăre, mausoleumul în care poți răsfoi registre în care vezi înregistrate numele tuturor soldaților care s-au jertfit pentru pământul Scoției, cu data, bătălia, rangul. La intrare ești avertizat că nu ai voie să vorbești, nici măcar în șoaptă. Așa li se oferă respect eroilor. Și toată lumea, toți turiștii se conformează. Îți poți auzi gândurile, pașii. Au chiar și un cimitir al câinilor soldați, mascote neînfricate ale batalioanelor scoțiene. Se odihnesc și ei cu câte o piatră de mormânt la căpătâi așa cum se poate vedea și mai jos.

Scotia, Edinburgh, cimitirul cainilor  soldati 01

Totul te înfioară în mod plăcut, admirativ și te îndeamnă să iei aminte că în oricine poate sta un erou al patriei. Desigur au și un muzeu al armatei scoțiene unde vezi toate armele, vestitele trupe de asalt Dragon și costumele lor frumoase cu fustele kilt. Cinste lor! 

Scotia, Edinburgh, Muzeul armatei Scotiei 01

Dar Edinburgh are și un palat, Holyroodhouse, cu statui cu INOROGI, DRAGONI, tablouri, grădini de vis, ceasuri solare și ruinele unei biserici cu simboluri celtice. Un tărâm de poveste.

Scotia, Edinburgh, palatul Holyroodhouse 02

Scotia, Edinburgh, palatul Holyroodhouse, ruinele bisericii 01 Scotia, Edinburgh,ceasul solar  palatul Holyroodhouse 01

Dar cum înțelegi mai bine tradițiile și cultura lor dacă nu ai fost la un spectacol: TASTE OF SCOTLAND?  Ei bine, pentru asta trebuie să ieși un pic din oraș și să te îndrepți spre Prestonfield. Acolo ai șansa să vezi nu numai conacul burghez de un lux decadent dar faci și o incursiune în istoria Scoției printrun spectacol montat parcă pentru Broadway. Avem un povestitor, o trupa de teatru musical de revistă, dansatori  profesioniști care dansează dansuri populare scoțiene, chiar un tenor.

Prestonfield 002  Prestonfield 001

Dansurile populare scoțiene au aceleași ritmuri celte ca ale irlandezilor iar pașii sunt săltați și cu bătaie, când pe toc, când pe toată talpa. Ritmul de step devine tot mai alert și sincronizarea trupei trebuie să fie perfectă pentru că ei sar în cerc peste sabiile fixate pe jos în raze de cerc și trebuie să nu atingă tăișul lor pentru că acest lucru aduce ghinion. Este pariul lor cu viața! Dansul săbiilor era o regulă înaintea fiecărei bătălii și prorocea finalul luptei. Soldații plecau apoi încrezători sau nu în destinul lor. Și totul încă de pe vremea Caledoniei, din vremurile imperiului roman care numea așa Scoția de azi. Ca să se apare de barbarii Caledoniei, romanii au construit zidul lui Hadrian, lung de 120 de km. Ruinele zidului șerpuiesc și azi pe granița dintre Scoția și Anglia iar pe șosea poți vedea pietrele de hotar.

Scotia, Zidul lui Hadrian 01

spre Anglia spre Scotia

Peisajul este de o serenitate care care te echilibrează imediat indiferent de dispoziție. În depărtare zărești și turme de oi albe cu capul negru ce pasc nestingherite.

tapul negru scotian

Scotia, Peisaj 01

Dar nu poți să spui că ai fost în Scoția până nu ai vizitat măcar o distilerie de whisky, nu? Ce, crezi că vorbesc așa, ca să mă aflu în treabă? Este o întreaga filozofie a whisky-ului la scoțieni, așa cu este ceaiul la chinezi.  Rau pe turba Parc National 01

Legenda spune că solul Scoției este foarte bogat în turbă și din cauza asta apa râurilor are culoare gălbuie și nu este potabilă. Astfel, scoțienii au fost nevoiți să se hidrateze cu licori alternative, iar una care a avut un succes teribil, local și nu numai, a fost whisky-ul. Sunt peste 300 de distilerii cu tradiție în Scoția iar una dintre ele este Dewark. Cred că oricare ați alege-o va fi o experiență frumoasă. Whisky-ul scoțian adevărat, zic ei, se prepară din malț iar cel mai bun este single malted, îmbuteliat în butoaie de stejar în care anterior au fost depozitate cherry sau cogniac. Doagele nu se spală, doar se refolosesc pentru depozitarea și maturarea licorii, astfel că gustul de whisky poate să difere de la un an la altul, de la o recolta la alta. Desigur că în butoaie ia culoarea, parfumul și aroma din doagele de stejar. Și pentru că tot există pori prin care se evaporă cam 5% din cantitate în fiecare an, nu veți găsi whisky scoțian după metoda tradițională mai vechi de 19 ani. Acei vapori care se pierd anual duc la maturarea și concentrarea whisky-ului și astfel crește valoarea băuturii. Se spune despre vaporii aceștia că sunt sorbiți de îngerii care ocrotesc  băutura.

distilaria Dewark

În ce constă filozofia whisky-ului scoțian? Chiar în ARTA SERVIRII lui. La degustarea de whisky esti sfătuit să pui băutura întrun pahar cu baza largă și înălțime joasă, apoi să picuri câtiva stropi de apă călduță. Căldura apei va recreea condițiile naturale care vor elibera aroma băuturii și vei beneficia de o experiență care îți va desfăta papilele gustative.  Astfel reușești să-i întelegi pe îngerii protectori. Nu care cumva să pui gheață într-un single malted pentru că înseamna că trăiești degeaba. Daca bei un cupaj sau bourbon atunci, treaba ta, poți pune gheață! Dar niciodată în single malted.

Dar dacă vorbeam de îngeri, să știți că tot aici, în Scoția  este și țara fantomelor. Iar dacă de data asta voi vreți să fiți eroii neînfricați și sunteti amatori de senzații tari, puteți înopta la hotelul WHICHERY unde camerele sunt bântuite de fantoma unei vrăjitoare condamnate la moarte în evul mediu.

Ei, cum vi se pare Scoția acum? Ce ziceti, pare chiar frumos aranjamentul floral cu un ciulin decorativ? Cum vi se pare cultul ăsta pentru ciulini ?

wichery 03

Știați că Scoția are parlament propriu, monedă proprie și imn propriu? Ia ghiciți cum se numeste Imnul?
Aveți 3 secunde: unu, … doi…, trei.

Răspuns corect: FLOWER OF SCOTLAND!

Cam asta este povestea Scoției, așa cum am văzut-o eu.
Ajunși acasă, nu uitați să revedeți Braveheart. Este ca și cum simți o familie fericită privind întăi de pe fereastră, iar mai apoi fiind în sânul ei, la masa ei.

Veți iubi Scoția iremediabil. Cam ăsta este adevărul, dragii mei.
Week-end plăcut!